Definita cuvantului asibilare
ASIBILÁRE s. f. fenomen fonetic prin care o consoană oclusivă se transformă în consoană africată (fricativă) sub influența lui i sau e următor; asibilație. (< asibila)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu asibilare
PROTEJÁRE, protejări, s. f. Acțiunea de a (se) proteja și rezultatul ei; ocrotire, apărare; favorizare. – V. proteja. Vezi definitia »
GÉNERE s. n. inv. în ~ = în general; obișnuit, de obicei. (< it. /in/ genere) Vezi definitia »
potâmpíre s.f. (înv.) despărțire, îndepărtare. Vezi definitia »
OBLOJÍRE, oblojiri, s. f. (Înv. și pop.) Acțiunea de a (se) obloji și rezultatul ei. – V. obloji. Vezi definitia »
CALICÍRE s. f. Faptul de a (se) calici; sărăcire. – V. calici. Vezi definitia »