scáră (-ắri), s. f. – 1. Obiect care servește la urcat și coborît. – 2. Șir de trepte. – 3. Pîine de formă specială, care se dă de pomană. – 4. Scăriță de trăsură. – 5. Scăriță de șa. – 6. Grad, eșalon, rang. – 7. Gradație. – 8. Sumar, indice. – 9. (Înv.) Gamă. – Mr., megl. scară. Lat. scala (Pușcariu 1543; REW 7637), cf. alb. škalë (Philippide, II, 653), it. scala, prov., cat., sp. escala, fr. échalle; cf. scală. – Der. scărar, s. m. (lemnar care face scări și scărițe; plantă, Polemonium caeruleum); scărilă, s. f. (scară de trăsură); scăriță, s. f. (scară mică; scară de șa, de trăsură; osul urechii); scăriș, adv. (gradat). Vezi definitia »

BARABÚLĂ, barabule, s. f. (Reg.) Cartof. – Ucr. barabolja. Vezi definitia »

DERMÍTĂ, dermite, s. f. Inflamație a pielii provocată de diferite cauze mecanice, fizice, infecții etc.; dermatită (1). – Din fr. dermite. Vezi definitia »

a băga ratonul la veveriță expr. (adol.) v. a băga pe ăla micu’ la serviciu. Vezi definitia »

strungăreásă, strungărése, s.f. (reg.) muncitoare care lucrează la strungă. Vezi definitia »