VENETÍC, -Ă, venetici, -ce, subst. I. S. m. și f. (Adesea peior.) Persoană venită undeva din alte locuri și considerată străină în locul unde s-a stabilit. II. S. m. Veche monedă venețiană din aur, care a circulat în trecut și în țările românești. ◊ (Adjectival) Galben venetic. – Din ngr. venétikos, (II) și tc. venedik. Vezi definitia »

BIOLÓGIC, -Ă, biologici, -ce, adj. 1. Care aparține biologiei, privitor la biologie. ◊ Chimie biologică = biochimie. 2. Care se prepară dintr-o materie vie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biologique. Vezi definitia »

ALFABÉTIC, -Ă, alfabetici, -ce, adj. Așezat în ordinea alfabetului. – Din fr. alphabétique. Vezi definitia »

HANSEÁTIC, -Ă adj. Referitor la hansă, al hansei, de hansă. [Pron. -se-a-. / cf. germ. hanseatisch, fr. hanséatique]. Vezi definitia »

ALÍTIC, -Ă adj. (despre sol) care conține alite. (< fr. allitique) Vezi definitia »