MATEMÁTIC, -Ă I. adj. referitor la matematică, bazat pe principiile matematicii. ◊ (adv.) exact, precis, riguros. II. s. f. știință care studiază mărimile, relațiile cantitative și formele spațiale cu ajutorul raționamentului deductiv, entitățile de natură abstractă, precum și relațiile dintre acestea. (< fr. mathématique, lat. mathematicus, gr. mathematikos, /II/ lat. mathematica, it. matematica) Vezi definitia »

NOOCRÁTIC, -Ă adj. Referitor la noocrație. [Pron. no-o-. / < fr. noocratique]. Vezi definitia »

TERMOMECÁNIC, -Ă adj. 1. referitor la mecanica căldurii. 2. (metal.; despre un tratament de deformare mecanică) efectuat în cursul unui ciclu de tratament termic al oțelului. (< fr. thermomécanique) Vezi definitia »

BUTÉLNIC, butelnice, s. n. Burghiu mic întrebuințat de dulgheri, rotari etc. – Din bute + suf. -elnic. Vezi definitia »

FENOMENOLÓGIC, -Ă adj. 1. referitor la fenomenologie. 2. (despre o cercetare) care se limitează la descrierea fenomenelor. ◊ referitor la fenomene. (< fr. phénoménologique) Vezi definitia »