CORÍNTIC, -Ă adj. Din Corint; corintian. ◊ Ordin corintic = ordin arhitectonic din vechea Grecie, caracterizat prin coloane zvelte, cu capitelul împodobit cu sculpturi reprezentând foi de acantă în volută; coloană corintică = coloană aparținând acestui ordin. [< Corint – veche cetate grecească]. Vezi definitia »

NARCÍSIC, -Ă, narcisici, -ce, adj. (Livr.) Propriu unui narcis¹, de narcis¹; caracteristic celui stăpânit de narcisism; narcisiac. – Din fr. narcissique. Vezi definitia »

tândălíc, -ă, adj. (reg.) poznaș, ștrengar. Vezi definitia »

APORÉTIC, -Ă I. adj. cu caracter de aporie. II. s.m. f. adept al filozofiei scepticului Pyrrhon. III. s. f. modalitate de filozofare care se rezumă la punerea problemelor, în termeni noi, fără a căuta răspunsuri. (< fr. aporétique) Vezi definitia »

TRANSOCEÁNIC, -Ă I. adj. (de) peste ocean. ◊ care traversează oceanul. II. s. n. navă comercială de mare tonaj care execută transporturi peste ocean. (< fr. transocéanique) Vezi definitia »