absolvent, -ă, absolvenți, -te s. m., s. f. infractor cu o singură condamnare la activ Vezi definitia »

FOTOREZISTÉNT, -Ă adj. fotoconductor. (< fr. photorésistant) Vezi definitia »

CONSOLIDÁNT, -Ă, consolidanți, -te, adj. Consolidator. – Din fr. consolidant. Vezi definitia »

ÎNVĂȚĂMÂNT, (1) învățăminte, s. n. 1. Precept din care se deduce un mod de a acționa, de a gândi etc.; învățătură. 2. Domeniul și activitatea de instruire și de educare (prin școli); p. ext. totalitatea instituțiilor școlare. – Învăța + suf. -ământ (după fr. enseignement). Vezi definitia »

muzicant . persoana care canta . Vezi definitia »