AUTO¹- Element de compunere care arată că noțiunea conținută de a doua parte a cuvântului compus se referă la subiect sau că acțiunea exprimată se îndeplinește de la sine, prin mijloace proprii; servește la formarea unor substantive ca: autoliniștire, adjective ca: autocritic și verbe ca: autoadministra. [Pr.: a-u-] – Fr. auto- (< gr.). Vezi definitia »

CLEISTO- Element de compunere savantă cu semnificația „închis”. [Pron. cle-is-. / < fr. cléist(o)-, cf. gr. kleistos – închis]. Vezi definitia »

NÉTO adj. inv., adv. net² (2). (< it., germ. netto) Vezi definitia »

ONOMATO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „nume”, „cuvânt”. [ < fr., it. onomato-, cf. gr. onoma, onomatos]. Vezi definitia »

RÉCTO s. n. invar. (în opoziție cu verso) Prima pagină a unei foi (scrise, tipărite etc.); pagina din dreapta a unei cărți, a unui manuscris etc. – Din fr., lat. recto. Vezi definitia »