RÁDIO s.n. 1. Instalație de transmitere și de recepție a sunetelor cu ajutorul undelor electromagnetice; aparatele de emisie și de recepție folosite în acest scop. 2. Sistemul de difuzare a programelor (artistice, culturale etc.) prin radio (1). 3. Instituție care dirijează problemele referitoare la radio (1, 2). [Pron. -di-o, art. radioul, pl. -ouri. / < fr., it. radio, germ. Radio]. Vezi definitia »

BRÍO s.n. (Muz.; ca indicație de execuție) Cu brio = însuflețit, vioi, cu vervă, cu vioiciune. [Pron. bri-o. / < it., fr. brio]. Vezi definitia »

MEDIO- elem. „mediu, intermediar”. (< fr. médio-, cf. la. medius) Vezi definitia »

ÁGIO s. n. diferență în plus pe care o poate înregistra cursul pieței al unei monede sau al unei hârtii de valoare peste valoarea nominală. (< it. aggio, fr., engl. agio) Vezi definitia »

FÓLIO s. n. 1. foaie de hârtie îndoită o singură dată și formând o coală de format mare, numerotată pe o singură parte. ◊ număr al unei pagini. 2. peliculă care, aplicată pe o hârtie subțire, servește la imprimarea titlurilor pe copertele legate în pânză sau piele. (< fr. folio, lat. /in/folio) Vezi definitia »