EXTRÁCȚIE s.f. 1. Scoatere afară, extragere; (spec.) scoaterea unui dinte, a unei măsele. 2. (Rar) Origine, proveniență. [Gen. -iei, var. extracțiune s.f. / < fr. extraction, lat. extractio]. Vezi definitia »

FONOSCOPÍE s. f. înregistrare fotografică a zgomotelor inimii. (< fr. phonoscopie) Vezi definitia »

FECUNDÁȚIE s.f. Fecundare; contopire a două celule sexuale de sex opus, din care rezultă celula-ou care asigură continuitatea speciei. [Gen. -iei, var. fecundațiune s.f. / cf. fr. fécondation]. Vezi definitia »

EXOBIOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază posibilitatea existenței vieții în afara Pământului; astrobiologie, cosmobiologie. (< fr. exobiologie) Vezi definitia »

INDISTÍNCȚIE s.f. Starea a ceea ce este indistinct; neclaritate. ♦ Lipsă de distincție; vulgaritate. [Gen. -iei. / < fr. indistinction]. Vezi definitia »