gealát (gealáți), s. m. – 1. Călău. – 2. Pasăre, muscar. – 3. (Arg.) Tip, individ. – Var. (înv.) gelat. Mr., megl. gilat. Tc. cellad (Meyer 79; Șeineanu, II, 177), cf. ngr. τζελάτης, alb. ğelat, bg. dželatin. Sec. XVII. Vezi definitia »

însforát, însforátă, adj. (reg.) prins cu sfoară. Vezi definitia »

NUMISMÁT, -Ă, numismați, -te, s. m. și f. Persoană care colecționează (și studiază) monede și medalii vechi; specialist în numismatică. – Din fr. numismate. Vezi definitia »

NOOCRÁT, -Ă s.m. și f. Adept al noocrației. [< fr. noocrate]. Vezi definitia »

INCENDIÁT, -Ă, incendiați, -te, adj. Care a suferit un incendiu. [Pro: -di-at] – V. incendia. Vezi definitia »