TOCEÁLĂ, toceli, s. f. Faptul de a-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară; buchereală. ♦ Faptul de a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. – Toci + suf. eală. Vezi definitia »

BĂ interj. (Arg.) Mă. Vezi definitia »

GUANOZÍNĂ, guanozíne, s. f. Nucleozidă (C₁₀H₁₃N₅O₅) compusă din guanină și riboză. (terminolog. științif., pref. guan- (ca și în guanină < guano) + riboză + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl. guanosine) [MW] Vezi definitia »

GLIPTOGENÉZĂ s. f. (Geol.) Proces de nivelare a scoarței Pământului sub acțiunea agenților externi. – Din fr. glyptogenèse. Vezi definitia »

PROTEOSINTÉZĂ s. f. sinteză a proteidelor. (< fr. protéosynthèse) Vezi definitia »