SPIONÁ, spionez, vb. I. 1. Intranz. A culege în mod clandestin informații secrete privitoare la un alt stat și a le transmite altui stat. 2. Tranz. și refl. recipr. A (se) iscodi, a (se) pândi în scopul de a raporta cuiva cele aflate. ♦ A (se) privi, a (se) urmări pe furiș. [Pr.: spi-o-] – Din germ. spionieren, it. spionare Cf. fr. espionner. Vezi definitia »

CULMINÁ vb. intr. (despre aștri) a atinge punctul de culminație. ◊ (fig.) a atinge cel mai înalt stadiu; a ajunge la apogeu. (< fr. culminer, lat. culminare) Vezi definitia »

CREȘTINÁ, creștinéz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face creștin (II 1), a (se) boteza în religia creștină. – Din creștin. Vezi definitia »

SÚNNA s. f. una dintre cărțile sfinte ale mahomedanilor. (< fr. sunna) Vezi definitia »

AGLUTINÁ vb. refl. a se uni, a se lipi strâns. (< fr. /s'/agglutiner, lat. agglutinare) Vezi definitia »