PONÓD, ponoduri, s. n. (Reg.) Masă oferită de familie la nașterea unui copil. Vezi definitia »

MELÓD s. m. compozitor de cântece religioase din primele secole ale creștinismului oriental. (< fr. mélode, gr. melodos) Vezi definitia »

DECAPÓD, decapode, s. n. 1. (La pl.) Ordin de crustacee cu zece picioare; (și la sg.) crustaceu care face parte din acest ordin. 2. (La pl.) Ordin de cefalopode care au zece tentacule și un rudiment de cochilie; (și la sg.) moluscă din acest ordin. 3. (Tehn.) Locomotivă cu aburi cu cinci osii motoare cuplate, folosită la trenurile de marfă. – Din fr. décapodes. Vezi definitia »

EXÓD s.n. 1. Parte finală (care conține deznodământul și catastrofa) a unei tragedii grecești. 2. Emigrare în masă a unei populații. [Pl. -uri. / < fr. exode, cf. gr. exodos – ieșire]. Vezi definitia »

PSEUDOCÓD s. n. (inform.) limbaj în proiectarea și documentarea programelor, prin grefarea unor reguli sintactice pe limbaj natural. (< engl. pseudocode) Vezi definitia »