ANAGRÁMĂ, anagrame, s. f. Schimbare a ordinii literelor unui cuvânt sau a unei fraze pentru a obține un alt cuvânt sau o altă frază. ♦ Cuvânt obținut prin această schimbare. ♦ Joc distractiv care folosește acest procedeu. – Din fr. anagramme. Vezi definitia »

CRÂȘMULÍȚĂ, crâșmulițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui crâșmă; crâșmușoară, crâșmuță. – Crâșmă + suf. -uliță. Vezi definitia »

vángă (-vắngi), s. f. – Bronz, corpul clopotului. Germ. Wange „față, obraz”. Vezi definitia »

NUCÉLĂ s. f. parte centrală a ovulului unei plante angiosperme. (< fr. nucelle, lat. nucella) Vezi definitia »

CONTRAPÁNTĂ s.f. Pantă opusă altei pante. [< contra- + pantă, cf. fr. contre-pente]. Vezi definitia »