CAMELIE (‹ fr. {i}; {s} Camelii) s. f. Plantă arbustivă, decorativă, originară din Asia de Est și Sud-Est, cu frunze totdeauna verzi și flori mari, albe sau roșii, cu petale cărnoase, cerate; frunzele conțin cafeină și tanin, fiind utilizate în fitoterapie ca tonic, astringent și neurostenic (Camellia japonica). Vezi definitia »

mălcomíe s.f. (înv.) liniște, odihnă. Vezi definitia »

JANÍLIE s.f. Fir de catifea pentru brodat. [Gen. -iei. / cf. fr. chenille]. Vezi definitia »

GEOGNOZÍE s. f. știință care studiază compoziția mineralogică și resturile faunei și florei globului pământesc. (< fr. géognosie) Vezi definitia »

fălíe² s.f. (reg.) rudenie, neam. Vezi definitia »