Definita cuvantului autonomie
AUTONOMÍE s. f. 1. (fil.) faptul de a se supune legilor, normelor proprii, de a dispune liber de propria voință. 2. drept de a se guverna sau administra prin organe proprii, în anumite domenii, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ◊ autoconducere. 3. distanță maximă pe care o poate parcurge o navă sau timpul maxim de zbor al unui avion (elicopter) fără refacerea plinurilor de combustibil. 4. calitate a unui cuvânt de a avea un sens lexical deplin. (< fr. autonomie, lat. autonomia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu autonomie
ADMINISTRÁȚIE, administrații, s. f. 1. Totalitatea organelor administrative ale unui stat; secție a unei instituții însărcinată cu administrarea acelei instituții. ◊ (Ieșit din uz) Administrație financiară = instituție care conducea o circumscripție financiară, făcând încasările și plățile statului. Consiliu de administrație = comitet însărcinat cu conducerea unei societăți industriale sau comerciale capitaliste pe acțiuni. 2. (Înv.) Diviziune organizatorică în armată, care se ocupa de hrana și îmbrăcămintea trupei. – (1) Fr. administration (lat. lit. administratio, -onis), (2) rus. administrațija. Vezi definitia »
ORIPILÁȚIE s. f. reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie, care face să se zbârlească părul. (< fr. horripilation) Vezi definitia »
GEOTERMÍE s. f. 1. căldură internă a Pământului. 2. parte a geologiei care studiază variațiile în adâncime ale temperaturii uscatului, mărilor și oceanelor. (< fr. géothermie) Vezi definitia »
DEPILÁȚIE s.f. Depilare. [Gen. -iei, var. depilațiune s.f. / cf. fr. dépilation]. Vezi definitia »
ANGIOREXÍE s. f. ruptură vasculară. (< engl. angiorhexis) Vezi definitia »