SEMNALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a semnaliza. ◊ indicare a parcursului unui drum către o localitate prin plantarea de panouri indicatoare. ◊ plantare de balize în puncte geodezice în vederea măsurării cu teodolitul. 2. noțiune în neurofiziologie introdusă de Pavlov, activitatea emisferelor cerebrale prin care diferite însușiri ale mediului, asociindu-se cu stimuli ce declanșează anumite reacții înnăscute, pot deveni semnale ale acestor stimuli, declanșând reacțiile corespunzătoare. (< semnaliza) Vezi definitia »

PIROGENÁRE s.f. Piroliză. [Cf. fr. pyrogénation < gr. pyr – foc, gennan – a produce]. Vezi definitia »

neghiobíre s.f. (înv.) prostire, tâmpire. Vezi definitia »

AMENAJÁRE, amenajări, s. f. Acțiunea de a amenaja; întocmire rațională, aranjare. Vezi definitia »

străvére, străvéri, s.f. (reg.) ședere, întârziere. Vezi definitia »