RÚDĂ¹, rude, s. f. 1. Persoană care face parte din aceeași familie cu alte persoane, unite între ele prin legături de sânge sau prin alianță; rudenie (2), rubedenie. ◊ Expr. A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele. Pe rudă (și) pe sâmânță = a) pe toți, fără excepție, până la unul; b) peste tot. ♦ Familie, neam, viță. 2. (Pop.) Soi, sămânță de animale sau de plante. ◊ Loc. adj. De rudă = de prăsilă, de reproducție. Berbec de rudă. – Din bg. roda. Vezi definitia »

cristélniță (cristélnițe), s. f. – Vas în care se botează copilul. Sl. krŭstilĭnica. Sec. XVII. Vezi definitia »

víză (-ze), s. f. – Sturion (Acipenser glaber). Rut., rus. viz, pol. wyz, slov., mag. viza (Cihac, II, 460). Vezi definitia »

ACHÉNĂ, achene, s. f. Tip de fruct indehiscent, a cărui sămânță, acoperită cu un înveliș tare, nu e sudată de acest înveliș. – Din fr. akène. Vezi definitia »

CÓPRĂ s. f. miez uscat de nucă de cocos, care conține ulei. (< fr., port. copra) Vezi definitia »