ȘOIMIȘÓR, șoimișori, s. m. Șoimuleț. – Șoim + suf. -ișor. Vezi definitia »

STENOCÓR, -Ă adj. (biol.; despre specii) cu un areal restrâns. (< fr. sténochore) Vezi definitia »

SÂNIȘÓR, sânișori, s. m. Diminutiv al lui sân (1). – Sân + suf. -ișor. Vezi definitia »

FURAJÓR s.n. (Mil.) Soldat de cavalerie care se ocupa cu aprovizionările cu furaj ale unității. [< fr. fourrageur]. Vezi definitia »

VECTÓR, -OÁRE I. s. m. 1. mărime matematică definită prin valoare numerică, direcție, sens și punct de aplicație, reprezentată grafic printr-un segment de dreaptă. 2. (biol.) structură genetică capabilă de a se replica autonom în celula-gazdă adecvată. ♦ animal (insectă, rozătoare) care răspândește un parazit, un virus sau bacterii patogene, gazdă temporară; vehicul (2). II. adj. rază ~ oare = segment de dreaptă care pornește dintr-un sistem de coordonate polare către un punct. (< fr. vecteur) Vezi definitia »