PIROTEHNÍE, (2) pirotehnii, s. f. 1. Tehnica fabricării și utilizării unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea munițiilor, a armelor de foc, a unor substanțe explozibile, a artificiilor etc. 2. Fabrică de muniții. – Din fr. pyrotechnie. Vezi definitia »

DISPOZÍȚIE s. f. 1. prevedere obligatorie cuprinsă într-un act normativ; măsură, hotărâre luată de un organ ierarhic superior, obligatorie pentru organul în subordine; ordin. ♦ ~ de plată = ordin scris prin care o întreprindere, organizație, instituție etc. dispune băncii să facă anumite plăți din contul său; la ~ = la îndemână. 2. dispunere, așezare într-o anumită ordine; alcătuire potrivit unui anumit plan. 3. stare sufletească. 4. posibilitate de a dispune (de)... 5. aptitudine, înclinație; vocație. 6. (pl.) pregătiri, preparative. (< fr. disposition, lat. dispositio) Vezi definitia »

TELALGÍE s.f. (Med.) Durere care apare în altă parte, la distanță, de locul leziunii. [Gen. -iei. / < fr. télalgie, cf. gr. tele – departe, algos – durere]. Vezi definitia »

AUTOPÉRIE, autoperii, s. f. Autovehicul prevăzut cu perii, pentru curățatul străzilor. [Pr.: a-u-] – Auto² + perie. Vezi definitia »

CULTIVÁȚIE s.f. Întreținere a solului efectuată cu ajutorul cultivatorului. [Gen. -iei. / cf. it. coltivazione]. Vezi definitia »