Definita cuvantului bandură
BANDÚRĂ s. f. instrument muzical ucrainean cu coarde ciupite, în formă ovală, și cu o tastieră scurtă. (< rus., ucr. bandura)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu bandură
TINCTÚRĂ, tincturi, s. f. Medicament obținut prin dizolvarea în alcool sau în eter a elementelor active dintr-o plantă, dintr-un produs chimic etc. – Din lat. tinctura. Cf. fr. teinture. Vezi definitia »
ANTIPARASTÁZĂ s.f. (Lit.) Figură retorică prin care se urmărește a se demonstra că faptul incriminat este, dimpotrivă, lăudabil. [< fr. antiparastase, cf. gr. antiparastasis]. Vezi definitia »
ciocótniță, ciocótnițe, s.f. (reg.) 1. flecar, gură-spartă. 2. parazit, lingușitor, mincinos, ciocoi. Vezi definitia »
GĂSÉLNIȚĂ1, găselnițe, s. f. Fluture mic, de culoare roșie-cenușie cu cercuri albe, ale cărui larve rod fagurii de miere; molia-stupilor (Galleria melonella). – Din bg. găsenica „omidă” (după derivatele în -elniță). Vezi definitia »
PITPALÁCĂ, pitpalace, s. f. Femela pitpalacului. ♦ Fig. Femeie flecară, guralivă. – Pitpalac + suf. -ă. Vezi definitia »