MÉJDĂ, mejde, s. f. (Reg.) Mejdină. – Din sl. mežda. Vezi definitia »

zaharínă s. f. g.-d. art. zaharínei Vezi definitia »

bucoávnă (bucoávne), s. f. – 1. Abecedar, enciclopedie (mai ales veche, pe vremea cărților scrise cu litere chirilice). – 2. Carte veche, cărțoi. Sl. azŭbukovĭno, de la azŭ „a” și buky „b”. Cf. azbuche și buche. Vezi definitia »

chíjă s.f. (reg.) soi; piază. Vezi definitia »

GHÍNDURĂ, ghinduri, s. f. (Pop.) Ganglion; umflătură mică (de natură patologică). – Lat. glandula. Vezi definitia »