Definita cuvantului beladonă
BELADÓNĂ s. f. 1. plantă cu flori brune-violete și fructe negre care conține diverși alcaloizi (atropina etc.); mătrăgună. 2. medicament preparat din rădăcinile și din frunzele acestei plante. (< fr. belladone, it. belladonna)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu beladonă
ACROTÉRĂ s.f. v. acroter. Vezi definitia »
ARHIDUCÉSĂ, arhiducese, s. f. 1. Titlu dat prințeselor din fosta casă imperială a Austriei; femeie care purta acest titlu. 2. Soție de arhiduce. – Din fr. archiduchesse, it. archiduchessa. Vezi definitia »
FRÓNDĂ s. f. 1. mișcare de revoltă a nobilimii franceze din sec. XVII împotriva puterii regale despotice. 2. (fig.) opoziție neprincipială, răzvrătire cu caracter persiflant, pornită din motive personale. 3. organ vegetal de forma unei frunze. ◊ frunză aeriană a ferigilor care poartă sporangele. 4. (med.) bandaj de pânză destinat a fixa pansamentele bărbiei sau nasului. (< fr. fronde) Vezi definitia »
SPONGIÓZĂ s. f. leziune microscopică a țesutului conjunctiv subcutanat, cu aspect spongios. (< fr. spongiose) Vezi definitia »
TÁRĂ1, tare, s. f. 1. Dara. 2. Nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se întrebuințează la diferite cântăriri de laborator. 3. (Mil.) Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii (3). [Var.: tará s. f.] – Din ngr. tára. Vezi definitia »