HEBEFRENÍE s. f. formă clinică a schizofreniei la pubertate, care se manifestă prin comportament pueril, cu tendințe spre acte antisociale. (< fr. hébéphrénie) Vezi definitia »

TOXICOMANÍE s.f. Obișnuință morbidă de a consuma anumite substanțe toxice, ca opiu, hașiș, cocaină etc. [Gen. -iei. / < fr. toxicomanie, cf. gr. toxikon – otravă, mania – nebunie]. Vezi definitia »

VENESÉCȚIE, venesecții, s. f. Deschidere pe cale operatorie a peretelui unei vene pentru a face să se elimine, în scop terapeutic, o cantitate de sânge. – Din engl. venesection. Vezi definitia »

ABSTRÁCȚIE s.f. (Fil.) Rezultatul procesului de abstractizare (noțiune, concept, categorie). ◊ A face abstracție de = a ignora, a nu lua în considerare. ♦ Lucru abstract. [Gen. -iei, var. abstracțiune s.f. / cf. fr. abstraction, germ. Abstraktion, lat. abstractio]. Vezi definitia »

AEROTAXÍE s. f. mișcare de orientare a microorganismelor din apă în funcție de repartizarea oxigenului. (< fr. aérotaxie) Vezi definitia »