PRIBEÁG, -Ă, pribegi, -ge, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care merge din loc în loc fără a avea o țintă sau o treabă precisă; hoinar; străin. ♦ (Om) refugiat, fugar, emigrant. 2. Adj. Singur, izolat, răzleț. – Din sl. prĕbĕgŭ. Vezi definitia »

airbag (angl.) [pron. érbeg] (air-bag) s. n., pl. airbaguri Vezi definitia »

TERMITOFÁG, -Ă adj. (despre animale) care se hrănește cu termite. (< fr. termitophage) Vezi definitia »

COLCEÁG s. m. v. colceac. Vezi definitia »

CEFALOPÁG s.m. monstru din doi indivizi reuniți prin extremitățile cefalice. (< fr. céphalopage) Vezi definitia »