Definita cuvantului bestiar
BESTIÁR I. s. m. cel care lupta cu fiarele sălbatice în arenele amfiteatrelor romane, în circuri. II. s. n. loc în care sunt închise animale sălbatice. (< lat. bestiarius, fr. bestiaire)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu bestiar
CUFUNDÁR, cufundari, s. m. Numele a două păsări palmipede, înotătoare: a) pasăre mai mare decât rața, cu pene negre strălucitoare, cu puncte albe pe spate, cu ciocul ascuțit și cu aripile înguste; cufundac (Gavia arctica); b) pasăre de mărimea raței, cu penele castanii închise pe spate și albe pe burtă, cu un smoc de pene în formă de guleraș; bodârlău, corcodel (Podiceps cristatus). – Cufunda + suf. -ar. Vezi definitia »
PRUNÁR1, prunari, s. m. Insectă mică de culoare cafenie, acoperită cu peri moi, care atacă prunele și cireșele; firezar (Rhynchites cupreus) – Prună + suf. -ar. Vezi definitia »
cociár, cociáre, s.n. (reg.) coteț de gâște. Vezi definitia »
Qatár s. propriu n. Vezi definitia »
păcurár (păcurári), s. m. 1. Cioban. – 2. Ciocîrlie. – Mr. picurar, picular, megl. picurar, istr. pecuror. Lat. pecorarius (Densusianu, Hlr., 159; Pușcariu 1238; Candrea-Dens., 1301; REW 6326), cf. it. pecoraio, calabr. pecuraru, sicil. picuraru, gal. pegueiro, port. pegureiro. Datorită concurenței cu păcurar „muncitor care extrage petrolul”, a fost înlocuit în mare parte de cioban (Caracostea, Mitt. Wien, 106; Pușcariu, Lr., 201); se păstrează mai ales în Trans. – Cf. păcuină. Der. păcurăresc, adj. (ciobănesc); păcurărește, adv. (ciobănește); păcurariță, s. f. (păstoriță). – Din rom. provine mag. pakular (Candrea, Elemente, 400; Edelspacher 21). Vezi definitia »