ÎNDOIÁLĂ, îndoieli, s. f. 1. Neîncredere; ezitare, șovăială; îndoire. ◊ Loc. adv. Fără îndoială = desigur, neapărat. ◊ Expr. A cădea la îndoială = a începe să se îndoiască de ceva, a fi nesigur. A pune (ceva) la îndoială = a se îndoi (III) de ceva. 2. (Rar) îndoire (a corpului). [Pr.: -do-ia-] – Îndoi + suf. -eală. Vezi definitia »

zbânțuiálă (pop.) s. f., g.-d. art. zbânțuiélii; pl. zbânțuiéli Vezi definitia »

ȘARTRÉZĂ s.f. v. chartreuse. Vezi definitia »

AVENTÚRĂ s.f. 1. Acțiune îndrăzneață, extraordinară. ♦ Întreprindere riscantă, lucrare cu multe pericole. 2. Intrigă amoroasă; legătură amoroasă întâmplătoare. [< fr. aventure, it. avventura, lat. adventurus – care va veni]. Vezi definitia »

polobocícă, polobocéle, s.f. (reg.) butoiaș. Vezi definitia »