TOCĂTÚRĂ, tocături, s. f. 1. Carne tocată (și amestecată cu pâine, condimente etc.), din care se prepară anumite mâncăruri. 2. P. gener. Ceea ce a fost tocat. Tocătură de paie. – Toca + suf. -ătură. Vezi definitia »

hoțoaică, hoțoaice s. f. (intl.) instrument folosit de hoți, constând într-un băț lung prevăzut cu un cârlig. Vezi definitia »

EȘÁRFĂ s. f. 1. șal, fular de mătase, de lână care este purtat de femei ca podoabă. 2. fâșie, bandă care se poartă peste piept sau peste mijloc ca semn al unei demnități, al unei funcții. 3. bandă de stofă care se poartă pe după gât pentru susținerea antebrațului. (< fr. écharpe) Vezi definitia »

SAPONÍNĂ s. f. substanță de origine vegetală care în contact cu apa face spumă abundentă. (< fr. saponine) Vezi definitia »

CLORETÓNĂ s. f. alcool, hipnotic și anestezic local. (< fr. chlorétonne) Vezi definitia »