Definita cuvantului binar
BINÁR, -Ă I. adj. 1. format din două unități; divizibil cu 2. (chim.) constituit din două elemente. ◊ compus din două elemente dispuse câte două. 3. (mat.) a cărui bază este numărul 2. II. s. f. (astr.) stea dublă. (< fr. binaire, engl. binary, lat. binarius)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu binar
TEMERÁR, -Ă adj. Îndrăzneț, cutezător peste măsură, până la nesocotință. [Cf. fr. téméraire, lat. temerarius]. Vezi definitia »
scăunár, scăunári, s.m. (reg.) 1. meseriaș care face scaune. 2. măcelar. Vezi definitia »
IREGULÁR, -Ă adj. (Rar) Neregulat. [Cf. it. irregolare, fr. irrégulier]. Vezi definitia »
SALÁR s.n. v. salariu. Vezi definitia »
NECESÁR, -Ă, necesari, -e, adj. 1. De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil, trebuincios. ◊ Strictul necesar = cantitate minimă (din ceva), indispensabilă pentru un anumit scop. Muncă necesară = parte a muncii depuse de lucrător în procesul de producție, prin care se creează produsul folosit pentru întreținerea sa și a familiei sale. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este (neapărat) trebuincios la ceva. Necesarul de semințe. 2. Care nu poate să nu existe sau să nu se întâmple (în condiții date). – Din fr. nécessaire, lat. necessarius, it. necessario. Vezi definitia »