FANARIOTÍSM s. n. dominație, stăpânire a domnilor fanarioți. ◊ (fig.) ipocrizie, fățărnicie. (< fanariot + -ism) Vezi definitia »

MARINÍSM s. n. Stil bombastic în barocul italian din sec. XVII; prețiozitate a stilului, afectare. – Din it. marinismo, fr. marinisme. Vezi definitia »

CHIMÍSM s. n. totalitatea fenomenelor naturale (organice) care se produc în virtutea legilor de care se ocupă chimia. ♦ ~ gastric = probă de laborator prin care se studiază sucurile gastrice. (< fr. chimisme) Vezi definitia »

TANTRÍSM s. n. curent religios hinduist, apărut ca o reacție împotriva interdicțiilor religioase și sociale ale brahmanismului, care introduce în cult unele elemente populare. (< fr. tantrisme) Vezi definitia »

resm (-muri), s. n. – Ceremonial, etichetă. – Var. rezm. Tc. resm (Tiktin). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »