AUTOEXCITÁȚIE s.f. Autoexcitare. ♦ Excitație magnetică a unei mașini sau a unui aparat electromagnetic produsă în cursul funcționării de ele însele. [Cf. fr. auto-excitation]. Vezi definitia »

BALNEOFIZIOTERAPÍE s. f. Tratament al unor boli prin fizioterapie în mediul balnear. (< balneo- + fizioterapie) Vezi definitia »

EUTROFÍE s.f. Dezvoltare armonioasă a organismului, ca urmare a unei bune nutriții a țesuturilor. [Gen. -iei. / < fr. eutrophie, cf. gr. eu – bine, trophe – hrană]. Vezi definitia »

MOTIVÁȚIE s. f. 1. ansamblu de motive care explică un act, o conduită; motivare, justificare, argumentare. 2. (psih.) ansamblu de factori dinamici care determină comportamentul unui individ. (< fr. motivation) Vezi definitia »

BIOCHORÍE (‹ engl.) s. f. (BIOL.) Parte a biocenozei, cu durată de existență redusă, apărută ca urmare a unor condiții favorabile; în b. procesele care determină circulația materiei sînt intense. Sin. microcenoză. Vezi definitia »