FAȚÁDĂ s.f. Fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc.; (spec.) fața unui edificiu. ◊ De fațadă = de ochii lumii, de formă. [Cf. fr. façade]. Vezi definitia »

ANTANACLÁZĂ s. f. figură de stil constând în reluarea unui cuvânt, folosit succesiv în accepții diferite. (< fr. antanaclase) Vezi definitia »

MÂZGĂLITÚRĂ, mâzgălituri, s. f. Faptul de a mâzgăli; (concr.) scriere, pictură sau desen executate neîndemânatic și murdar; fig. operă literară sau plastică fără valoare; mâzgăleală. [Var.: zmângălitúră s. f.] – Mâzgăli + suf. -tură. Vezi definitia »

FRONTIÉRĂ s.f. 1. Hotar între state; graniță. 2. (Mat.) Mulțime de elemente care limitează un domeniu. [Pron. -ti-e-. / < fr. frontière]. Vezi definitia »

FILOGENÉZĂ s. f. filogenie. (< fr. philogenèse) Vezi definitia »