PLATONÍSM s.n. 1. Concepția filozofică idealist-obiectivă a lui Platon și a adepților săi, care considerau lumea „ideilor veșnice” drept singura realitate, iar lumea materială o copie imperfectă și trecătoare a celei dintâi. 2. Iubire platonică. [Cf. fr. platonisme, it. platonismo < Platon – filozof grec din antichitate]. Vezi definitia »

DIALECTALÍSM s. n. particularitate dialectală; dialectism (1); regionalism. (< fr. dialectalisme) Vezi definitia »

FESTIVÍSM s. n. caracter festiv exagerat. (< festiv + -ism) Vezi definitia »

HIPERSUPRARENALÍSM s. n. hipersecreție a hormonilor suprarenali. (după fr. hypersurrénalisme) Vezi definitia »

FILIBUSTERÍSM s. n. tactica filibusterului. (< filibuster + -ism) Vezi definitia »