BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. A da năvală, a năvăli, a se înghesui. – Cf. scr. bujati. Vezi definitia »

CĂLĂFĂTUÍ, călăfătuiesc, vb. IV. Tranz. A astupa cu calafat găurile dintre scândurile bordajelor sau ale punții unei nave în vederea etanșării. – Calafat + suf. -ui. Cf. ngr. kalafatizo. Vezi definitia »

săcui, săcuiesc v. t. (intl.) 1. a aresta, a închide. 2. a ancheta sever pe cineva. Vezi definitia »

LĂZUÍ, lăzuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A face laz; a despăduri, a defrișa. – Din laz. Vezi definitia »

libăz(u)í, libăz(ui)ésc, vb. IV (reg.) a certa, a mustra. Vezi definitia »