ÉTNIC, -Ă, etnici, -ce, adj. Referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ Nume etnic= nume de popor. – Din fr. ethnique, lat. ethnicus. Vezi definitia »

FONÉTIC, -Ă adj. Referitor la fonetică. ◊ Ortografie fonetică = ortografie în care scrierea cuvintelor se face după felul cum se pronunță. [< fr. phonétique]. Vezi definitia »

bobóvnic (-ci), s. m. – Varietate de năsturea, Veronica Beccabunga. – Var. babornic, babolnic, bobîlnic, bribornic etc. Sl. bobovnikŭ (DAR). Vezi definitia »

DECLÍC s. n. 1. dispozitiv, în formă de pârghie, destinat a declanșa un mecanism. 2. zgomot sec pe care îl face un mecanism când se declanșează. (< fr. déclic) Vezi definitia »

ANTROPOGRÁFIC, -Ă, antropografici, -ce, adj. De antropografie. – Din fr. anthropographique. Vezi definitia »