TONSÚRĂ s. f. ceremonie a tunderii părului din creștetul capului la consacrarea unui călugăr catolic; locul, de formă rotundă, rămas fără păr în urma acestei ceremonii. (< fr. tonsure, lat. tonsura) Vezi definitia »

ACROSTEOLÍZĂ s. f. osteoliză în extremități. (< fr. acro-ostéolyse) Vezi definitia »

MĂTĂLÚȚĂ pron. pers. (Fam.) Diminutiv al lui matale. – Matale + suf. -uță. Vezi definitia »

RODÁNȚĂ, rodanțe, s. f. Inel metalic cu un jgheab pe suprafața laterală, care apasă ochiurile parâmelor la ambarcații. – Din it. radancia. Vezi definitia »

ȘARPÁNTĂ s. f. schelet de rezistență din bare din lemn, de metal sau din beton armat, destinat să susțină o construcție, un acoperiș etc. (< fr. charpente) Vezi definitia »