țânc, țânci, s.m. (pop. și fam.) 1. copilaș, băiețaș. 2. pui de animal (sălbatic sau de câine). 3. popândău. 4. orbete. Vezi definitia »

ROBÁNC, robancuri, s. n. (Tehn.; reg.) Gealău. – Germ. Rauhbank. Vezi definitia »

HODORÓNC interj. V. hodorog¹. Vezi definitia »

ȚINC¹, țincuri, s. n. Fiecare dintre proeminențele tăiate la capetele a două scânduri (alternând cu câte o scobitură) pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scânduri. – Din germ. Zinke. Vezi definitia »

ADÚNC, -Ă adj. (Biol.; despre organe) Încovoiat la vârf, încârligat, curbat; aduncat. [Cf. it. adunco, lat. aduncus]. Vezi definitia »