CARTOF (‹ germ.) s. m. 1. Plantă din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și cu tulpini subterane îngroșate (tuberculi) de formă rotundă, ovală sau alungită, conținînd 14-27% amidon și vitaminele A, B și C (Solanul tuberosum). Originar din America de Sud, c. a fost introdus în cultură în România la sfîrșitul sec. 18. ♦ Tuberculul acestei plante, folosit în alimentație, în ind. alim. și ca furaj. ♦ Zahăr de cartofi = glucoză obținută din amidonul din cartofi. 2. Cartof dulce = batat. Vezi definitia »

ECTOTRÓF, -Ă adj. 1. (despre organisme vegetale saprofite sau parazite) care trăiește pe suprafața altui organism animal sau vegetal. 2. cu micoriză la care filamentele miceliene se dezvoltă numai în straturile superficiale ale rădăcinilor plantei gazdă. (< fr. ecto-trophe) Vezi definitia »

ARGILOTRÓF, -Ă adj. (despre terenuri) care conține argilă în suspensie. (< argilo- + -trof) Vezi definitia »

OLIGOTRÓF, -Ă adj. 1. (Despre plante) Care crește pe soluri sărace în substanțe nutritive. 2. (Despre soluri sau medii de cultură) Sărac în substanțe organice și minerale. [< fr. oligotrophe]. Vezi definitia »

ICONOSTRÓF, iconostroafe, s. n. Instrument optic care dă imaginea răsturnată a unui obiect. – Din fr. iconostrophe. Vezi definitia »