AUTODÚBĂ, autodube, s. f. Automobil prevăzut cu o dubă, suspendat pe patru sau șase roți pneumatice, folosit pentru transportul de materiale fragile, produse alimentare, corespondență etc. – Din auto² + dubă. Vezi definitia »

EPIROGENÉZĂ s. f. proces de ridicare a unor porțiuni mari din scoarța terestră deasupra nivelului mării, datorită mișcărilor tectonice oscilatorii. (< fr. épirogenèse) Vezi definitia »

VERTICILIÓZĂ s.f. Boală infecțioasă a plantelor, provocată de unele ciuperci, al căror miceliu se dezvoltă mai ales în organele conducătoare, împiedicând circulația sevei. [Pron. -li-o-. / < fr. verticilliose]. Vezi definitia »

poívă², poíve, s.f. (reg.) 1. pânză impermeabilă pentru acoperit mașini, căruțe etc.; prelată, foaie de cort. 2. (în sintagma) poivă lucitoare = mușama. 3. (în forma ponvă) împletitură de nuiele care se pune pe fundul carului ca să nu curgă cerealele. Vezi definitia »

a nu ști o boabă / o boacă / o buche expr. 1. a nu ști nimic, a fi complet ignorant. 2. a fi necultivat / neșcolit. Vezi definitia »