șuruít s.n. (reg.) curgere cu repeziciune a apei și cu producerea unui zgomot ușor; șuroială, șuruitură. Vezi definitia »

cobăít s.n. (reg.) țipăt cobitor. Vezi definitia »

HISTIOCÍT s. n. celulă macrofagă a țesutului conjunctiv, din histioblast. (< fr. histiocyte) Vezi definitia »

SURVENÍT, -Ă, surveníți, -te, adj. Care a survenit, s-a întâmplat (pe neașteptate sau pe negândite), a avut loc (inopinat) – Din surveni [folosit și în corpul DEX, vezi de ex.: HIDROCUȚIE s. f. Sincopă survenită...]. Vezi definitia »

NIT¹ s. n. cui cu capul mare, turtit. (< germ. Niet) Vezi definitia »