trapéză (-ze), s. f. – Sufragerie a unei mănăstiri. Mgr. τραπέζα „masă” prin intermediul sl. trapeza (Murnu, 57; cf. Vasmer, Gr., 143), cf. bg. tărpez, sb. trpeza. Este dubletul lui trapez, s. n., din fr. trapèze. – Der. trapezare, s. f. (refectoriu), din mgr. τραπεζαρεïον, cf. sl. trapezarĭ (Conev 108); trapezărie, s. f. (refectoriu), cu suf. -ie; trapezar(iu), s. m. (persoană care pune masa într-o trapeză). Vezi definitia »

neiubitúră s.f. (înv.) lipsă de iubire. Vezi definitia »

TIULÉRCĂ, tiulerce, s. f. (Reg.) Chipiu de diferite forme, pe care îl poartă flăcăii când merg la urat de anul nou. Vezi definitia »

PRESTÁNȚĂ s.f. Ținută, atitudine demnă, impunătoare. [Cf. it. prestanza, fr. prestance]. Vezi definitia »

OSCILOGRÁMĂ s.f. Diagramă înregistrată de un oscilograf. [< fr. oscillogramme]. Vezi definitia »