Definita cuvantului blufeur
BLUFEUR, -Ă [-FÖR] s. m. f. (cel) care intimidează prin bluf. (< fr. bluffeur)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu blufeur
TUR1, tururi, s. n. 1. Mișcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare; înconjur; (sport) distanță egală cu lungimea pistei, considerată de la punctul de plecare al sportivului; mișcare liniară pe un traseu, cu revenirea la punctul de plecare; tură1 (2). ♦ Tur-retur sau tur și retur = dus și întors, plecare și sosire. Tur de orizont = observare succesivă, cu un instrument optic sau cu ochiul liber, a unei regiuni, a unei porțiuni de teren etc., de obicei cu scopul de a întocmi un plan, o schiță etc.; fig. privire de ansamblu asupra unei probleme. ◊ Expr. A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film. 2. Plimbare scurtă pe un anumit traseu; raită. ♦ Acțiune, inițiativă, întreprindere care cere efort, perseverență, îndemânare. Un tur de forță. 3. Parte dintr-o competiție sportivă organizată după anumite norme, constând dintr-un șir de etape, care reprezintă prima jumătate din totalul etapelor. ♦ Întrecere sportivă, mai ales de ciclism, în cursul căreia se parcurge un circuit pe distanță lungă, cu scurte opriri. 4. (La jocul de cărți) Ciclu de jocuri în care fiecare partener distribuie, pe rând, cărțile. [Pl. și: ture] – Din fr. tour. Vezi definitia »
OXIÚR s.m. (Zool.) Vierme parazit care trăiește în intestinul omului și al unor animale. [Pron. -xi-ur. / < fr. oxyure]. Vezi definitia »
BAHAWALPUR [bɔháuəlpur], oraș în Pakistan, pe Satlej la SV de Lahore; 180,3 mii loc. (1981, cu suburbiile). Centru comercial. Ind. bumbacului, ceramicii, zahărului și săpunului. Vezi definitia »
MERCÚR s. n. Element chimic, metal de culoare albă-argintie, cu luciu puternic, lichid la temperatura obișnuită, foarte dens și mobil, întrebuințat în tehnică și în medicină; hidrargir, argint-viu. – Din fr. mercure, germ. Merkur. Vezi definitia »
RETÚR s.n. 1. Întoarcere, revenire (la locul de plecare). ♦ Indicație scrisă pe un plic, pe un colet etc. în care se specifică că acesta trebuie înapoiat expeditorului. 2. (Sport) A doua parte a unui campionat, în cadrul căreia se întâlnesc din nou aceeași participanți. [< fr. retour]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z