TILÓZĂ s. f. 1. boală criptogamică a plopului cu formațiuni microscopice care astupă vasele organelor vegetale moarte. 2. (med.) cheratoză palmo-plantară. (< fr. thyllose) Vezi definitia »

gospójdă s.f. (înv.) doamnă, prințesă. Vezi definitia »

RETICULOCITÓZĂ s. f. creștere a numărului de reticulocite din sânge, în timpul regenerării măduvei. (< fr. réticulocytose) Vezi definitia »

ECHINĂ, echine, s. f. 1. Urnă de pământ ars sau de metal în care grecii păstrau actele. 2. Mulură convexă, specifică ordinului doric, situată imediat sub abacă. – Din fr. échine, it. echino. Vezi definitia »

AUTOMORFÓZĂ s. f. modificare organică condiționată de factori interni. (< fr. automorphose) Vezi definitia »