STRABOTOMÍE s.f. Operație făcută la mușchii ochiului pentru corectarea strabismului. [Gen. -iei. / < fr. strabotomie, cf. gr. strabos – strabic, tome – tăiere]. Vezi definitia »

HOLOPATÍE s. f. 1. stare patologică generală exteriorizată prin modificări locale. 2. teorie potrivit căreia orice tulburare sau boală este consecința unei stări patologice generale. (< fr. holopathie) Vezi definitia »

VACCINOTERAPÍE s. f. metodă terapeutică bazată pe inocularea de vaccinuri în doze repetate. (< fr. vaccinothérapie) Vezi definitia »

SPECTROGRAFÍE s. f. (Fiz.) Studiere a unui spectru cu ajutorul spectrografului. – Din fr. spectrographie. Vezi definitia »

MISTAGOGÍE s. f. Inițiere în misterele religioase făcută de mistagogi. – Din fr. mystagogie. Vezi definitia »