RATIÉRĂ, ratiere, s. f. Dispozitiv la războiul mecanic de țesut, cu ajutorul căruia se ridică și se coboară ițele pentru formarea rostului. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. ratière. Vezi definitia »

GINGIVÍTĂ, gingivite, s. f. Boală care constă în inflamația gingiilor. – Din fr. gingivite. Vezi definitia »

MÁRNĂ s. f. rocă sedimentară argiloasă, cu un bogat conținut de calcar, pentru amendarea (2) solurilor acide și la fabricarea cimentului. (< fr. marne) Vezi definitia »

PÍPĂ s.f. 1. Conductă cu secțiunea de ieșire sau de intrare mai mare decât secțiunea curentă. ♦ Tub de porțelan curbat folosit pentru protejarea conductoarelor electrice împotriva apei de ploaie la intrarea acestora în pereții unei clădiri. 2. Piesă rotitoare care închide succesiv circuitele electrice ale bujiilor unui motor cu electroaprindere. [< engl., fr. pipe]. Vezi definitia »

POPLÍNĂ s. f. v. poplin. Vezi definitia »