BRILIÁNT¹, briliante, s. n. 1. Piatră prețioasă (diamant șlefuit în dublă piramidă) folosită ca podoabă aplicată pe bijuterii. 2. Numele celui mai mic corp de literă tipografică. [Pr.: -li-ant] – Fr. brillant. Vezi definitia »

AFINÁNT, afinanți, s. m. Substanță care se adaugă materiilor prime din care se fabrică sticla pentru a se realiza afinarea (3). – Afina + suf. -ant. Vezi definitia »

ALBESCÉNT, -Ă adj. care devine alb, care prezintă albescență. (< engl. albescent) Vezi definitia »

SUBLOCOTENÉNT s. m. primul grad de ofițer în armată. (după fr. sous-lieutenant) Vezi definitia »

Atasament dus pana la extrem pentru o convingere. Vezi definitia »