SPLENOPATÍE s. f. denumire generică pentru bolile splinei. (< fr. splénopathie) Vezi definitia »

DISPOZÍȚIE, dispoziții, s. f. 1. Prevedere obligatorie cuprinsă într-o lege sau într-un regulament; măsură sau hotărâre luată de un organ ierarhic superior și obligatorie pentru organul în subordine. ◊ Loc. adv. La dispoziție = la îndemână. ◊ Expr. A fi (sau a sta, a se afla etc.) la dispoziția cuiva = a fi gata să satisfacă dorințele, ordinele cuiva. 2. Așezare a unor elemente într-un anumit loc, într-un anumit fel, într-o anumită ordine; alcătuire, construcție după un anumit plan. 3. Stare sufletească (bună sau rea); p. ext. dorință (momentană) de a face un anumit lucru. [Var.: dispozițiúne s. f.] – Din fr. disposition, lat. dispositio, -onis. Vezi definitia »

HIPERGEUZÍE s.f. (Med.) Hipersensibilitate gustativă. [Gen. -iei. / < fr. hypergueusie, cf. gr. hyper – peste, geusis – gust]. Vezi definitia »

araneografíe s.f. Parte a entomologiei care se ocupă cu descrierea păianjenilor. (< fr. aranéographie) Vezi definitia »

plămâníe, plămâníi, s.f. (înv.) tuberculoză pulmonară. Vezi definitia »