Definita cuvantului brevet
BREVÉT s. n. document cuprinzând titlul, distincția, calitatea acordate de o autoritate (de stat) și care presupune anumite drepturi. ♦ ~ de invenție = document eliberat inventatorului de către organul de stat competent, prin care i se recunoaște dreptul de a exploata în exclusivitate invenția, un anumit timp; patentă. (< fr. brevet)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu brevet
CVINTOLÉT s.n. (Muz.) Grup de cinci note de durată egală cu aceea a patru note obișnuite. [Var. cuintolet s.n. / < fr. quintolet]. Vezi definitia »
ZABÉT s. m. (Turcism înv.) Guvernator; p. ext. autoritate, stăpînire. – Din tc. zabit. Vezi definitia »
CARÉT s. m. broască țestoasă comestibilă, din mările calde. (< fr. caret) Vezi definitia »
INTERPRÉT, -Ă, interpreți, -te, s. m. și f. 1. Persoană care traduce pe loc și oral ceea ce spune cineva în altă limbă, mijlocind astfel înțelegerea dintre două sau mai multe persoane; translator, tălmaci. 2. Fig. Persoană care exprimă năzuințele unei colectivități; persoană care face cunoscute altuia voința, dorința, sentimentele cuiva; exponent, reprezentant. 3. Persoană care interpretează un rol într-un spectacol, o bucată muzicală, o poezie etc. V. artist, actor. – Din fr. interprèt, lat. interpres, -etis. Vezi definitia »
BUFÉT, bufete, s. n. 1. Dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se țin vesela, tacâmurile etc. 2. Local mic sau loc special amenajat unde se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. 3. Mâncăruri care se servesc la un bufet (2). – Din fr. bufet. Vezi definitia »