BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Bandă de stofă, de piele sau de fir (pusă de-a curmezișul pieptului), de care se agață sabia, se atârnă pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = de-a curmezișul spatelui. Armă în bandulieră. [Pr.: -li-e-] – Fr. bandoulière. Vezi definitia »

OSTIÓLĂ, ostiole, s. f. (Bot.) Orificiu în țesuturile epidermice ale plantelor care permite efectuarea schimburilor de gaze dintre spațiile intercelulare din frunze sau din tulpinile verzi și atmosferă. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. ostiole, lat. ostiolum. Vezi definitia »

HIDRAZÓNĂ s. f. compus organic obținut prin condensarea hidrazidei. (< fr. hydrazone) Vezi definitia »

tololoáncă s.f. (reg.) clopot de tinichea atârnat la gâtul vitelor, al oilor. Vezi definitia »

ciscórniță, ciscórnițe, s.f. (reg.) mașină de tăiat paie. Vezi definitia »