medélniță (medélnițe), s. f. – Lighean. Sl. mĕdĕnica, din mĕdi „cupru” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 191), cf. mag. medence „spălătorie”. Sec. XVII, înv. – Der. medelnicer, s. m. (boier de rangul al treilea, numit astfel pentru că la început îi oferea domnului ligheanul de spălat pe mîini înainte de masă; mai tîrziu a devenit o sarcină onorifică, asimilată de Regulametul Organic cu gradul de locotenent); medelnicereasă, s. f. (nevasta medelnicerului); medelnicerie, s. f. (funcția de medelnicer). Vezi definitia »

CINCÍLĂ s.f. v. șinșilă. Vezi definitia »

MUZEOTÉHNICĂ s. f. Ramură a muzeologiei consacrată metodelor și mijloacelor folosite aplicativ în cadrul unui muzeu. [Pr.: -ze-o-] – Muzeu + tehnică. Vezi definitia »

UCRAINEÁNCĂ, ucrainence, s. f. Femeie din Ucraina; ucraineană. [Pr.: -cra-i-] – Ucrainean + suf. -că. Vezi definitia »

a o lua la labă expr. (obs.) a se masturba. Vezi definitia »